Transformarea unei arhive de documente în material dramaturgic pentru un spectacol presupune, automat, o selecţie şi o distribuţie a informaţiilor în aşa fel încât să existe un cadru de perspective multiple. Operaţia dramaturgică de filtrare a documentelor are bază o gândire prin contrast şi complementaritate a evenimentelor. Avem nevoie de cât mai multe raportări la complexul de incidente, pentru că doar aşa putem oferi o imagine stratificată a întâmplărilor. Oricât de mult am încerca să propunem o abordare din toate punctele de vedere, ne scapă mereu unul sau mai multe puncte și nu reuşim să facem destul de vizibile anumite detalii. Până la urmă, a documenta înseamnă a construi un spaţiu de vizibilitate pentru acele perspective care construiesc harta dinamică a unui eveniment. În această hartă, câteva trasee rămân mereu nereprezentate.
Procesul de selecţie a materialelor pentru Capete înfierbântate a fost extrem de dificil. Am revenit de multe ori asupra interviurilor alese şi le-am rediscutat rolul factual şi dramaturgic în interiorul textului. Tocmai de aceea propunem trei monoloage post-spectacol, în care veţi putea urmări trei abordări care aduc tipuri de poziţionare necesare în contextul evenimentelor din 13-15 iunie 1990.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu