De la ”forță puternică cu înaltă disciplină civică” la ”urangutani programabili la cerere”. Degradarea imaginii publice și vieții minerilor 1990-2011

Dezbatere coordonată de Mihaela Michailov și David Schwartz

Manipularea și folosirea minerilor ca instrument de luptă de către guvernul României și S.R.I. în 13-15 iunie 1990 a fost doar începutul unui proces lung de transformare a muncitorului, în general, și a minerului, în special, în cetățean de categoria a doua în România post-socialistă. A fost stigmatizată o categorie socială – minerii, şi o întreagă zonă geografică – Valea Jiului. Termenul de miner a devenit sinonim, inclusiv în limbajul uzual al multor români, cu „huligan” sau „brută”, iar această generalizare a fost întreţinută chiar de mulţi intelectuali români. Folosirea termenului de „mineriadă” pentru ceea ce a fost, de fapt, o represiune a statului român împotriva propriilor cetăţeni a devenit un loc comun în discursul public românesc şi a fost preluat în mediile internaţionale (de exemplu, pe site-ul Wikipedia/english găsim definiţia termenului „Mineriad” în limba engleză). Presa internaţională a difuzat peste tot imagini cu „minerii, uneltele lui Ion Iliescu împotriva democraţiei”, iar presa şi liderii de opinie din România au continuat să îi blameze şi ridiculizeze pe mineri. Evoluţia ulterioară a lui Miron Cozma, și celelalte „mineriade” au perpetuat şi intărit preconcepţiile despre Valea Jiului. Minele s-au închis, posibilii investitori, speriaţi de această imagine de „no man’s land”, au evitat zona, statul a ignorat problemele din Valea Jiului sau a oferit soluţii de moment total nepractice (acordarea salariilor compensatorii pentru minerii disponibilizaţi), uitând că primii vinovaţi pentru căderea economică a zonei sunt chiar reprezentanţii statului român, care i-au manipulat şi aruncat pe mineri în derizoriul „mineriadei”.
Care a fost contextul care a permis manipularea atât de lejeră a minerilor? Cui a folosit această stigmatizare post-eveniment? Cine a avut de câștigat de pe urma degradării și alienării unei întregi categorii sociale? Au devenit minerii de fapt principalele victime ale ”mineriadelor”? Și, mai ales, ce mai este de făcut în prezent pentru recuperarea stimei de sine și a imaginii publice a minerului, și a muncitorului în general?

13-15 iunie 1990, cel mai recent pogrom din Europa? Persecuția împotriva romilor.

Dezbatere coordonată de Mihaela Michailov și David Schwartz

pogrom - persecuție organizată sau exterminare a unui grup etnic, în special a evreilor. (cf. World English Dictionary)

pogrom – masacru sau persecuție instigată de guvern sau de clasele conducătoare împotriva unui grup minoritar, mai ales a evreilor. (cf. English Cultural Dictionary)

Evenimentele din 13-15 iunie 1990 au avut repercursiuni de o violență extremă asupra minorității rome din București. Peste 600 de romi au fost lipsiţi de libertate în mod ilegal, bătuți și torturați la unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa, mulți dintre ei fiind ținuți în arest luni de zile, fără mandat și fără a se formula vreo acuzație împotriva lor.
Cartiere întregi locuite în principal de romi (Colentina, Ferentari, Rahova) au fost devastate de către mineri conduși și dirijați de polițiști de sector. Au fost făcute percheziţii neautorizate în casele romilor, zeci de oameni au fost bătuţi, schingiuiţi, multora le-au fost furate obiecte şi sume de bani, multe femei au fost violate. Directorul general al Televiziunii Române, Emanuel Valeriu a declarat public că ”țiganii sunt de vină pentru dezordinea din București”.
Toate aceste episoade demonstrează că evenimentele 13-15 iunie au avut la bază intenția unui pogrom. Cu toate acestea, componenta de persecuție pe criterii etnice a rămas necercetată de către autoritățile juridice și aproape nediscutată în spațiul public, unde rolul de ”victime ale mineriadei” a fost însușit aproape exclusiv de categoria intelectualilor anti-comunişti.
De ce nu este cunoscută deloc această ”altă față a mineriadei”? De ce nu au reacționat și nu reacționează nici partidele politice din opoziție, nici organizațiile care se ocupă de drepturile minorităților și nici măcar organizațiile romilor? Și cum se încadrează persecuția din 1990 în cadrul mai larg al imaginii și situației minorității rome în societatea românească?

Vând arhivă contemporană! Metode de arhivare și documentare.

Dezbatere coordonată de Mihaela Michailov și David Schwartz

Arhiva reprezintă memoria mobilă a unui eveniment. Traficul de idei şi de practici care-şi are sursa în etape de lucru succesive. Arhiva e un performance cumulativ, un multiplu de naraţiuni, de vreme ce foloseşte mai multe structuri de informaţii: întîlniri live, documente, însemnări, numere de telefon, transcrieri, retranscriei, înregistrări audio şi video, variante de scenariu, variante de costume, feţele celor pe care i-ai întîlnit şi ale celor pe care îi aveai notaţi, undeva pe-o foaie, şi n-ai mai avut timp să-i întîlneşti.
În analiza arhivei unui eveniment avem acces la libertatea de gîndire a unei realităţi-stoc de oameni şi obiecte.
Arhiva ne oferă, retroactiv, spectacolul procesual. Imaginea din spatele produsului chestionează presiunea spectacolului finit, atît de opresivă în logica vandabilităţii contemporane.
Capete înfierbîntate 13-15 iunie 1990 a fost gîndit ca un proiect-arhivă a memoriei recente, ca o documentare - prin interviuri, extrase de presă, rapoarte, imagini - a celor care au construit o felie consistentă de trecut mediat.
Ne-am propus să arhivăm performativ o istorie vulnerabilă prin adevărurile multiple, contradictorii şi complemantare care o definesc. Conceptul de arhivă a stat la baza dramaturgiei proiectului nostru.
Vă invităm la o dezbatere despre metode, structuri şi formule de arhivare în economia spectacolului contemporan.

ARHIVA "CAPETE INFIERBANTATE" 13-15 IUNIE 1990

18 martie - 12 aprilie 2011
Centrul de Introspectie Vizuala
coordonatori: Mihaela Michailov, David Schwartz.
Eveniment desfasurat in cadrul proiectului Making of

13-15 iunie 1990 este un proiect de cercetare si performare a istoriei recente, initiat de
Mihaela Michailov si David Schwartz in decembrie 2009. Proiectul are la baza procesul
de documentare prin diferite metode: interviuri cu martori, presa scrisa, rapoarte ale diferitelor
institutii si organizatii, dezbateri, discutii publice, ateliere etc., concentrate in jurul evenimentelor
din Bucuresti, din 13-15 iunie 1990. Prima etapa a proiectului a avut doua componente:
realizarea unui spectacol de teatru documentar si constructia unei arhive audio-video
informala de interviuri realizate cu actanti ai evenimentelor – manifestanti, persoane ranite sau
arestate, mineri, muncitori, pensionari, lideri ai miscarii “Piata Universitatii”, lideri politici, procurori
care au instrumentat cazul, antropologi, jurnalisti.

In cadrul platformei Making of ne propunem atat prezentarea arhivei de interviuri cu martori
direct implicati, arhiva care contine urmele emotionale ale evenimentelor la douazeci de ani distanta,
cat si dezbaterea si analiza, la distanta de un an, a experientelor – dilemele, nemultumirile, obsesiile,
enervarile - lasate de procesul cercetarii in autori.

Vor fi proiectate integral o serie de interviuri din arhiva; vor fi organizate dezbateri pe probleme
legate de evenimentele din 13-15 iunie, mai putin discutate in spectacol; va fi prezentat
Making of-ul spectacolului de teatru - arhiva personala a artistilor; va fi disponibil un spatiu
pentru self-recording, in care fiecare vizitator isi poate inregistra marturia sau opinia
despre 13-15 iunie 1990.

In continuarea programului de la Centrul de Introspectie Vizuala, BIBLIOTECA ALTERNATIVA
http://biblioteca-alternativa.noblogs.org/ propune o serie de dezbateri pe tema mineradei din iunie
1990, in care vor fi reluate si discutate in detaliu anumite aspecte ale fenomenului
- Romii, victime nerecunoscute ale mineriadei;
- Anticomunismul legitimizeaza tot?; Anticomunismul ca pozitie comuna a miscarii
din Piata Universitatii si ideologiilor noi si vechi de extrema dreapta;
- Manipulati sau din proprie initiativa? Istoria minerilor in Valea Jiului, solidaritate muncitoreasca
si influenta pe care a avut-o asupra dinamicilor mineriadei.



PROGRAM:

Vineri 18 martie ora 19.00
Capete tandari.
Prezentarea proiectului ARHIVA "CAPETE INFIERBANTATE" 13-15 IUNIE 1990
Participanti: Cinty Ionescu, Mihaela Michailov, Alexandru Potocean, David Schwartz.

Sambata 19 martie: Proiectii arhiva video 13-15 iunie 1990
Ora 14.00
Interviu Mircea Dobrovicescu (batut de mineri, detinut ilegal la unitatea militara Magurele) (2h)
Ora 16.00
Interviu Maria Dobrovicescu (detinuta ilegal la unitatea militara Magurele) (1h10min.)
Ora 17.15
Interviu Dragos Paun (lider al Ligii Studentilor din Facultatea Politehnica in 1990, batut de mineri) (35min.)
Ora 18.00
Interviu Vlad Gorneanu (elev in 1990, batut de mineri) (25min.)

Miercuri 23 martie: Proiectii arhiva video 13-15 iunie 1990
Ora 15.00
Mihai Popov (procuror militar care a anchetat dosarul mineriadei 1990) (1h20min.)
Ora 16.30
Dan Voinea (general magistrat care a anchetat dosarul mineriadei 1990) (1h30min.)

Joi 24 martie ora 19.00
Vand arhiva contemporana! Metode de arhivare si documentare.
Dezbatere coordonata de Mihaela Michailov si David Schwartz.

Sambata 26 martie: Proiectii arhiva video 13-15 iunie 1990
Ora 14.00
Interviu Doru Braia (jurnalist, expulzat din tara in 1990) (30min.)
Ora 14.30
Interviu P. Grigore (muncitor, membru al asociatiei Alianta Poporului in 1990) (30 min.)
Ora 15.00
Interviu Andrei Oisteanu (antropolog, membru al Grupului pentru Dialog Social din 1990) (20min.)
Ora 15.30
Interviu Emil Podhorodetchi (pensionar, manifestant in Piata Universitatii 1990) (55min.)
Ora 16.30
Interviu Voicu Radescu (mic intreprinzator, martor la venirea minerilor din 1990) (20min.)
Ora 17.00
Interviu Nadejda Rogalski (pensionara, martor la venirea minerilor din 1990) (30min.)

Sambata 26 martie ora 19.00
13-15 iunie 1990, cel mai recent pogrom din Europa? Persecutia impotriva romilor.
Dezbatere coordonata de Mihaela Michailov, David Schwartz.

Miercuri 30 martie: Proiectii arhiva video 13-15 iunie 1990
Ora 15.00
Interviu Ion Barbu (fost inginer minier, mina Petrila) (32min.)
Ora 15.40
Interviu Adrian Buturca (fost miner) (16min.)
Ora 16.00
Interviu Petre Florea (fost miner) (1h10min.)
Ora 17.15
Interviu Gheorghe Groza (fost miner) (30min.)
Ora 17.45
Interviu Cuzin Toma (fost miner) (40min.)

Joi 31 martie ora 19.00
De la "forta puternica cu inalta disciplina civica" la "urangutani programabili la cerere".
Degradarea imaginii publice si a vietii minerilor 1990-2010.
Dezbatere coordonata de Mihaela Michailov si David Schwartz.

Sambata 2 aprilie: Proiectii arhiva video 13-15 iunie 1990
Ora 14.00
Interviu Miron Cozma (fost inginer minier, lider de sindicat in 1990) (3h)
Ora 17.00
Interviu Anonim (fost subinginer de mina si membru al filialei FSN Petrosani) (2h)

Miercuri 6 aprilie: Proiectii arhiva video 13-15 iunie 1990
Ora 15.00
Interviu Sorin Iliesiu (co-autor al filmului Piaţa Universitaţii, Romania si coordonator al Raportului asupra
fratricidului din 13-15 iunie 1990) (55min.)
Ora 16.00
Interviu Teodor Maries (lider al asociatiei Alianta Poporului in 1990 si actual lider al Asociatiei 21 decembrie 1989) (2h)
Ora 18.00
Interviu Cristian Paturca (sunetist in balconul Pietii Universitatii si autor al Imnului Golanilor) (55min.)

Joi 7 aprilie ora 19.00
Intre lupta anti-comunista si rebeliune legionara. Manifestari nationaliste in Piata Universitatii 1990.
Dezbatere coordonata de Mihaela Michailov, David Schwartz,

Vineri 8 aprilie: Proiectii arhiva video 13-15 iunie 1990
Ora 15.00
Radu Campeanu (presedintele Partidului National Liberal in 1990) (48min.)
Ora 16.00
Ion Iliescu (presedintele Romaniei in 1990) (1h15min.)
Ora 17.30
Razvan Theodorescu (presedintele Radioteleviziunii Romane in 1990) (20min.)

Sambata 9 aprilie ora 19.00
Istorii paralele. Lectia de citire.
Dezbatere-performance cu copii si adolescenti intre 7 si 18 ani.
coordonata de Anca Benera si Mihaela Michailov.

Marti 12 aprilie ora 19.00
Capetele din spatele capetelor
Spectacol-lectura cu Alexandru Potocean.

/

Making of se concentreaza asupra constructiei unei platforme deschise de socializare
si dialog ce-si propune sa incurajeze relatiile intre subiecti prin intermediul practicilor artistice participative.
Principalul interes este de a vedea cum si cu ce mijloace legaturile si schimbul de informatii intre
participanti ajung sa genereze proiecte artistice. Making of este dedicat documentarii etapelor intermediare,
a surselor si metodelor prin care aceste proiecte iau nastere. Astfel, Making of dezvaluie procesul de cercetare,
circumstantele, ideile, atitudinile celor invitati, urmarind nu expunerea rezultatului final, ci activarea unui tip
de practica cu posibil efect in viata reala a participantilor. In acest context, Making of afirma necesitatea
redefinirii pozitiei artistului si a privitorului, precum si a experientei artei.

Making of este deschis artistilor, curatorilor, organizatiilor independente, precum si altor operatori culturali
care sunt invitati sa propuna pentru o perioada cuprinsa intre 1 si 3 saptamani realizarea unui proiect
in spatiul Centrului de Introspectie Vizuala. Cei interesati sa raspunda cadrului general al platformei
pot trimite propuneri pe adresa office@pplus4.ro.

Making of este o initiativa a Centrului de Introspectie Vizuala (CIV), Bucuresti.
CIV este o platforma independenta de expunere si promovare a productiei artistice contemporare.
CIV functioneaza ca structura mobila si de mediere ce-si propune sa valorifice si sa integreze intr-un mod distinct
in plan regional si international creatia artistica locala. Avand o dimensiune pedagogica, activitatile platformei
urmaresc sa modeleze diferit spatiul (social, artistic) impartasit atat de producatorii culturali, cat si de publicul lor.

/

In parteneriat cu: UAP

Parteneri media: Zeppelin, Arhitext, Revista 22, IglooMedia, Radio Romania Cultural, 9am.ro, WebPR.ro,
hipmag.ro, modernism.ro, studentie.ro, veiozaarte.ro, artboom.ro, neaparat.ro, metropotam.ro, artactmagazine.ro,
revista Arte si Meserii, gingergroup.ro, artclue.ro, TATAIA, stiupecineva.ro.

Informatii:
Centrul de Introspectie Vizuala
Str. Biserica Enei nr.16, Sector 1
Bucuresti (zona Universitate, langa Facultatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”)
office@pplus4.ro
www.pplus4.ro

Contact:
Roxana Danaila / roxana.danaila@pplus4.ro / 0748 030 766
Dan Angelescu / dan.angelescu@pplus4.ro / 0740 982 413